Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Artistul la tinerete

 

 

La începutul verii lui 1954 m-am reîntors la mansarda dela Iaşi. Aveam în cap căteva proiecte mari între care vechea idee care mă urmărea demult, o maternitate fără o legendă anume, scenă închinată tăcerii somnului asigurat  de veghea  mamei,  a eternei femei... mama neamurilor. Am început fel de fel de schiţe. Femeia din primul plan trebuia să domine compoziţia O scenă îmi revenea mereu în minte din anii copilăriei trăită într-o noapte când toată casa  dormea şi trezindu-mă am văzut-o pe mama care cosând sub lumina lămpii, plângea încet.  N-am ştiut niciodată de ce plângea mama atunci...

InapoiInainte